Lunea Duhului Sfant – Semnificatie, traditii si interdictii. Zi cu puteri magice si binecuvantare cereasca

In ziua dupa Duminica Pogorarii Sfantului Duh, cunoscuta si sub denumirea de Lunea Rusaliilor, Biserica Ortodoxa praznuieste pe Duhul Sfant, a treia persoana a Sfintei Treimi. Conform randuielilor bisericesti, aceasta zi este una de mare sarbatoare si este mentionata in Penticostar, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii:

“Intru aceasta zi, praznuim pe insusi Preasfantul si de viata facatorul si intru tot puternicul Duh, Carele este unul din Treime Dumnezeu.”

Totusi, in calendarele romanesti, Lunea Duhului Sfant apare trecuta ca fiind sarbatoarea Sfintei Treimi, marcand astfel o dubla incarcatura spirituala.

Traditii si obiceiuri in Lunea Sfantului Duh

Traditia populara romaneasca pastreaza numeroase credinte si obiceiuri legate de aceasta zi. Se spune ca cei care se cearta in Lunea Sfantului Duh vor avea parte de necazuri. Tocmai de aceea, credinciosii sunt indemnati sa petreaca aceasta zi in pace, liniste si intelegere.

Este o zi incarcata energetic, in care blestemele rostite se pot prinde, dar totodata se pot intoarce asupra celui care le rosteste: “blestemele se prind, dar se si intorc asupra celui care le invoca.”

Interdictii in Lunea Duhului Sfant

Conform credintelor populare, in aceasta zi nu este bine sa te scalzi sau sa te speli in ape curgatoare, deoarece “rusaliile” sau zanele apelor continua sa isi sarbatoreasca existenta. Se crede ca acestea pot pedepsi pe cei care le tulbura linistea.

Nu se munceste, nici in gospodarie, nici la camp. Este interzis sa cosi, sa tunzi, sa sapi sau sa faci curatenie. Nu se intra in vie, nu se merge in locuri pustii, pe langa paduri sau fantani, pentru ca spiritele rele sunt considerate libere in aceasta zi si pot ademeni oamenii.

Obiceiul ramurilor sfintite – protectie impotriva raului

Oamenii duc la biserica ramuri de tei, nuc, plop sau stejar pentru a fi sfintite. Acestea sunt considerate puternice instrumente de alungare a raului si a bolilor. Ramurile de tei au o simbolistica aparte in aceasta zi:

“Se crede ca teiul fereste gospodariile de grindina sau de duhurile rele ale zanelor.”

Flacaii aduc aceste ramuri din padure, apoi sunt sfintite la biserica, iar credinciosii le asaza la icoane sau la intrarea in casa pentru protectie.

Ramuri cu putere vindecatoare

Pe langa tei, se mai folosesc socul sau murele sfintite, care sunt transformate in leacuri naturale folosite pe tot parcursul anului. Traditia spune ca pana la Sanziene, plantele au cea mai mare putere vindecatoare:

“In traditia populara se spune ca numai pana la Sanziene plantele au puteri vindecatoare.”

Rugaciune la camp si binecuvantarea ogoarelor

In trecut, preotii mergeau impreuna cu taranii pe ogoare pentru a rosti rugaciuni si pentru a stropi pamantul cu apa sfintita, in speranta unei recolte bogate. Aceasta binecuvantare era considerata o garantie spirituala pentru bunastarea anului agricol.

Lunea Duhului Sfant este o zi in care credinta, natura si traditia se intalnesc, o zi in care linistea sufletului este binecuvantata de puterea divina. Respectarea traditiilor si evitarea lucrului in aceasta zi sunt forme de recunostinta fata de Duhul Sfant si darurile ceresti pe care le aduce in vietile credinciosilor.